Articol publicat in: Personal
Vis pierdut…
Unde sa te mai caut ???
Mi-e atat de dor de tine…imi plange inima de dor si scanceste incet, tremurand….temandu-se sa nu fie auzita de lacrimile ce parca , atat asteapta ca sa o ia la goana rostogolindumi-se pe masca ce-o tin pe post de chip..
M-am saturat sa zambesc ca sa nu-i intristez pe altii…m-am saturat sa fiu eu mereu temelia ce nu lasa zidurile sa se prabuseasca…mi s-au sfaramat adanc radacinile …TIE ti-am zis de multe ori ca uneori simt ca ma prabusesc…ca nu mai gasesc putere sa traiesc pentru altii si ca as vrea sa mor pentru mine… Acum…traiesc sa te gasesc…o fac pentru cei care te vor inapoi…o fac pentru tine, stiu ca ti-e greu altfel, te vreau PENTRU MINE!!!! Si te vreau atat de muuult….am atata nevoie de tine…unde esti, micutul meu prieten???
Iar plang….mi-e dor de caldura ce-o regaseam mereu in ochii tai calzi si blanzi…mi-e dor de” imbratisarea ta”…mi-e dor sa te admir…mi-e dor sa te cert …mi-e dor sa imi zambesti… Nu pot s-accept ca te-am pierdut…mi-am pierdut speranta si ma doare asta… Eu am invatat ca in viata, mai devreme sau mai tarziu am pierdut tot ce-am iubit…dar doare cumplit sa pierzi ceva ce iubesti , atunci cand stii ca sentimentul e reciproc…
Multi ma privesc ironic…”ce plangi, e un caine…” TAC! Le-as spune atatea rautati daca as putea vorbi,,, la naiba cu oamenii care pun pret doar pe valori materiale!!! Plang de dorul tau zi de zi, am ramas acelasi copil inocent care sufera la prima deziluzie,,,insa, mi-e urata domnisoara care sterge lacrimile la aparitia primului intrus , afiseaza un zambet si isi continua rostul ca si cum nu ar fi fost ea cea care se ineca in lacrimi de crocodil, 2 minute mai devreme… Traiesc intr-o lume plina de aparente si am devenit una. Nu ascund lacrimile din orgoliu…desi domnisoara ce-o privesc in oglinda il detine din plin, imi sterg lacrimile sa nu las pe nimeni sa ia in ras puritatea si infantilitatea cu care imi manifest sentimentele…nu las pe nimeni sa te mai numeasca ” doar un caine”…
Piciorus mic…pe unde ratacesti?!
Ma simt vinovata ca s-a stins in mine speranta ca te voi gasi vreodata…Cu fiecare zi ma simt tot mai departe de tine…ma doare tot mai mult…ma simt tot mai neputincioasa,,, Cu fiecare zi dorinta de a te revedea e mai arzatoare… Am crescut cu tine…am plans , am ras, am tipat, am fost ironica, am alergat, am crezut, am sperat … Stii ca urasc despartirile?! Stii bine…niciodata n-am stiut sa spun ADIO! NICIODATA!!!!!! Si totusi..am pierdut de mii de ori… Dar te-am avut pe tine…te-am avut cand nu aveam pe nimeni…te-am certat cand erai prea destept…cand vroiai sa traiesti ca oamenii…stiam ca lumea ta e mai frumoasa si mai buna,,,ca esti in siguranta daca iti pastrezi locul…Dar tu nu te-ai multumit cu-atat….
E pustiu acasa fara tine… Ma doare lipsa ta…
M-ai vazut crescand , plecand,,,dar m-am intors puiul meu…m-am intors mereu la tine,,,si tu m-ai asteptat mereu…tot mai bucuros la fiecare revedere,,,tot mai trist la fiecare plecare….
TE VREAU INAPOI!!!
5
